Press Reviews

România se află în cea mai favorabilă perioadă istorică. Urmează tranzacțiile de 1 miliard plus! Euro

Piața Financiară | 21 Decembrie 2017

Interviu cu avocat Florian Nițu, Managing Partner Popovici Nițu Stoica şi Asociații

O viziune optimistă asupra prezentului, dat mai ales viitorului României ne-o împărtăşeşte unul dintre cei mai bine cotați avocați de business ai momentului. Aflat în staff-ul unei firme care se simte foarte bine la cei 22 de ani, domnul avocat Florian Nițu crede că există efervescență în mai toate industriile, la mai toate nivelurile şi că procesul de consolidare națională e foarte intens. Cu mâna pe inimă, ne-a bucurat acest interviu şi ne-a mai înseninat!

Florian Nițu, Managing Partner Popovici Nițu Stoica şi Asociații

Coincidență sau nu, PNSA împlineşte anul acesta 22 de ani de la înființare, ca şi revista „Piața Financiară”, deci nu pot să nu vă întreb cum se simte PNSA la 22 de ani, cum vedeți maturizarea, creşterea valorică a segmentului avocaturii de business într-o Românie cu prea multe frâne şi hopuri în dezvoltare?

FN: PNSA se simte foarte bine la 22 de ani, cu energia şi entuziasmul adultului tânăr, dar şi cu experiența întregului istoric al economiei de piață româneşti de după Revoluție. Suntem privilegiați cu toții, de timp şi spațiu, de faptul că am putut fi în prima linie a societăților de avocați de business, imediat ce s-a putut din punct de vedere legal în 1995, dar şi de transformările economiei în care am funcționat în toți aceşti ani. Sigur că au fost şi epoci de incertitudine (cine nu îşi aduce aminte de confuzia asurzitoare din perioada 1998/1999? Sau de recesiunea mai recentă 2008/2009?), dar în general, economia a crescut, afacerile s-au extins, avocatura de business s-a dezvoltat (şi transformat) fundamental.

Imaginea avocatului este asociată, de multe ori, cu teancuri supraetajate de dosare şi hârtii. Cum arată avocatul anului 2017, ține el pasul cu revoluția tehnologică? Cum vedeți imaginea acestuia peste, să zicem, 50 de ani?

FN: Într-adevăr, la nivel discursiv, piața globală a avocaturii este dominată de ceea ce se referă frecvent ca ‘Legal Tech Talk’, dar în fapt se produc modificări structurale ale modelului de afaceri în avocatura de business. Toată lumea vorbeşte de ‘standardizare’, ‘legal sampling’, ‘digitizare’, ‘legal process design’ etc. Se fac analize de implementare şi mentenanță a proceselor standard de asistență juridică, cu suport tehnologic, se lucrează la baze de date legale calitative, sunt angajați legal tech analysts care să gestioneze interfața LegalIT etc. Toate acesetea sunt însă doar instrumente menite să livreze o nevoie de asistență juridică, nevoie care s-a transformat radical în ultimii 15-20 de ani.

De fapt, companiile, mediul de business, pretind de acum mai mult decât asistență juridică punctuală, ele aşteaptă de la avocații externi capacitatea de a livra nu doar expertiză, într-un domeniu de drept sau în altul, sau în toate, acestea au nevoie de avocați să le livreze întreaga funcție juridică / procesul de legal din companie. Acest pachet de servicii include minimal activități/procese de (i) legal and resources management; (ii) achiziții (procurement); (iii) funcția de control intern; (iv) cea de conformitate cu legea (compliance); şi (v) chiar business administration, şi împreună, responsabilitatea pentru buna funcționare a serviciului juridic.

În principiu, dacă acest pachet nu poate fi oferit, atunci serviciul avocațial cel mai probabil se fragmentează în (i) serviciu specializat şi (ii) produs juridic. În fine, produsul juridic se va vinde evident, doar ca retail, pe bază de preț pe produs (‘unit price’), cu consecința majoră a modificării modelului de business al societății care operează în piața produsului, deci şi a celui operațional, de costuri etc.

Sunteți cotat ca unul dintre cei mai buni avocați pe segmentul M&A, ca şi pe cel de Real Estate. Care sunt trendurile anului 2017 în aceste domenii? Pentru că, înțeleg că imobiliarul este în continuă creştere, investitori şi dezvoltatori români şi străini arătându-se din ce în ce mai interesați. Să ne aşteptăm la o creştere a tranzacțiilor, în general, nu numai pe zona imobiliară?

FN: Am aşteptat ani de zile să spun asta, în sfârşit vremea a venit: urmează tranzacțiile de 1 miliard plus! Euro. În telecomunicații, în energie, în imobiliare, sunt câteva afaceri, portofolii sau rețele care fac această evaluare şi care au atins punctul de maximă expansiune posibilă cu mijloace locale/interne. Preluarea acestora de către jucători globali este de dorit, din toate punctele de vedere.

Este însă efervescență în mai toate industriile, la mai toate nivelurile. Ca să dau doar câteva exemple, în industrial, logistică, distribuție, vedem un adevărat vertij de proiecte noi, în pharma & healthcare procesul de consolidare națională e foarte intens încă, iar cei consolidați, cel puțin în parte, vor face prin fuziuni, vânzări sau achiziții pasul către integrare europeană, ca sa nu mai vorbesc de zona IT, în particular software, unde avem de-a face cu o dinamică specială.

Sunteți, datorită profesiei, în contact permanent cu oamenii de afaceri din România. Ce credeți că se întâmplă cu antreprenoriatul la noi? Ce ne împiedică să ne ridicăm la nivelul unor state europene vecine? Se vorbeşte de instabilitate legislativă, mai ales pe codul fiscal, Oare aceasta să fie principala hibă?

FN: Fibra antreprenorială e totuşi culturală. Uitați-vă la italieni spre exemplu, au avut corupție, instabilitate guvernamentală, politică etc., confuzie instituțională, cât cuprinde, şi toate acestea nu i-au făcut mai puțin antreprenori... Sigur că birocrația sau instabilitatea fiscală operează ca inhibitori – dar în acelaşi timp, avem unul dintre cele mai favorabile tratamente fiscale din Europa de peste un deceniu! România este ceea ce investitorii numesc low tax jurisdiction, 10% impozit pe venit, 16% profit şi 5% dividende sunt o combinație foarte favorabilă pentru start-up şi business development. Aş zice deci că nu aici este problema. Dacă este totuşi o problemă, poate că este doar o impresie, în linia defetismului de serviciu, pentru că nu am date concrete şi complete care să măsoare inițiativa antreprenorială la noi, în ultimii 5 ani, pe industrii şi comparativ cu regiunea în particular, Europa în general, pornind desigur de la resursa umană activă în economia noastră.

Revista „Piața Financiară” a abordat în mai multe rânduri, subiectul necesității unui „Plan de țară” pentru România. Preocupări există la diverse nivele, Academie, Preşedinție etc., dar, în dulcele stil mioritic, încă nu e nimic terminat şi, mai ales, asumat. Credeți că este nevoie de un „Plan de țară”? Ce să conțină el? Pe un orizont de câți ani?

FN: „Cantemir croind la planuri din cuțite şi pahară...” ne spune multe la noi despre un trecut care n-a fost niciodată prezent. Aşa şi cu planurile globale, asumate instituțional, la cel mai înalt nivel, acestea pot avea doar funcțiuni simbolice. Nu vor avea viitor.

Sigur, se pot stabili o serie de obiective concrete, asumate apoi public şi declarate priorități naționale. Primul ar fi, de transformat Bucureștiul în hub economic regional (asta înseamnă că în termen de 3 ani să ai autostrada Transilvania, autostrada Bucureşti-Sofia, Bucureşti-Chişinău, şi un trafic aerian care să aducă la Bucureşti în fiecare zi, în timp de cel mult 2 ore orice executiv din regiune, de la Belgrad la Kiev, de la Atena la Viena şi Varşovia etc.). Al doilea ar fi obiectivul de a deveni exportator net de energie, gaz etc. (Aici văd cel puțin încă două unități de energie nucleară, din care una în Transilvania, şi aşa mai departe). Acestea sunt doar obiective, pe baza lor faci planuri efective.

Domnule avocat Florian Nițu, cunoaştem cât de cât trecutul, vedem cum este prezentul, credeți că am putea să facem un exercițiu de imaginație şi să vedem un pic cum va fi viitorul? Vedeți o Românie economic dezvoltată, cu autostrăzi şi trenuri rapide? Avocați ajutați de roboți sau inteligență artificială? Optimist sau pesimist?

FN: Sunt foarte optimist. România se află în cea mai favorabilă perioadă istorică, pentru prima dată în istorie avem democrație funcțională, o economie de piață relativ articulată, apartenențe politice şi instituționale internaționale solide şi garanții de securitate cum n-am avut niciodată. Iar în economie, încă este un bun potențial de creştere organică, în mai toate industriile.

Sursă: Piața Financiară
Autor: Georgeta Clinca

Articol publicat în ediția tipărită a revistei Piața Financiară, noiembrie 2017